Milă şi pomană.

October 7, 2008

Azi am avut o revelaţie mai.. dubioasă aşa.. pentru vârsta pe care o am. Mi-e frică de ziua în care o să am copil de 14-15 ani. Aka prin clasa a 9-a – a 10-a la liceu. Aka la pubertate.

Băi. Dacă o să am copil prost.. Nu ştiu ce mă fac, milă şi pomană că nu vreau să fiu un părinte autoritar, însă nu ştiu zău.

Am asistat în seara asta involuntar la o conversaţie între 4 gagici de clasa a 9-a şi a 10-a în timp ce stăteam în staţie la autobuz. Pe cuvântul meu că timp de 20 de minute.. altceva în afară de tipi buni, baluri, miss, popularitate, “ăia din clasa a doişpea”, n-am auzit. Să detaliez puţin, pentru că povestea este de un caracter dramatic nemaiîntâlnit. Aşadar.

Una din boboace nu vroia dom’le să participe la miss la bal, mă-nţelegi. Cum se poate fată, aşa ceva? Celelalte încercau s-o convingă, etalând unul după altul argumente precum

  • O să fii mai populară;
  • Dacă eşti mai şmecheră şi ştii să te bagi, te împrieteneşti cu ăia de-a doişpea [culmea, eu nu mă simţeam aşa importantă când eram în clasa a doişpea];
  • Participi la repetiţii de două-trei ori pe săptămână! Ca să nu mai zic că te scot ăia cool de-a doişpea de la ore. Şi-ţi mai dau şi scutire pe toată ziua. Adică imaginează-ţi. Tu poţi să nu te duci la nici o ora în ziua aia.. să mergi doar la repetiţii, şi ei tot ţi le motivează pe toate. Fain, nu?
  • O să fii populară, fată!
  • Dacă îţi iese şmecheria cu ăia de-a doişpea poa’ să-ţi pună pile la concurs!

Acum, văzând cât de mult căcat am reţinut din toată gargara lor, mă şi enervez la gândul că-mi ocup memoria cu toate tâmpeniile. Însă ceea ce am auzit m-a mirat destul de mult şi m-a determinat să-mi pun eterna întrebare: “Băi frate.. aşa eram şi eu? 😐 ” Din câte-mi amintesc despre versiunea mea de clasa a noua… răspunsul ar fi “nu”. Nu mă îmbrăcam “pă trend”, aveam ochelari d-ăia “uncool” cu rame subţirele de metal, ascultam muzică mai naşpa [asta e. 😛 ], dar eram nice şi prietenoasă şi fără prea multe dorinţe de popularitate în cap. Tipele astea pe de altă parte… Cred că una din ele avea pe faţă mai mult fard decât am avut eu toţi anii ăştia la un loc [şi gândeşte-te.. am trecut printr-un banchet! 😛 That’s some serious shit right there!].

Nu ştiu dacă vorbim despre un alt generation gap, sau dacă sunt eu învechito-demodată… însă ştiu că dacă o să am un copil d-ăsta… M-a luat dracu. 😀

Advertisements

20 Responses to “Milă şi pomană.”

  1. Rux said

    Adica l-a luat dracu!

  2. diamond said

    My fear exactly :)) Eu totusi sper ca o sa-i transmit inteligenta, atat cat am mostenit si eu de la parintii mei, de care sunt f mandra 😀

  3. paula, desi s-ar putea sa ma contrazici,clasa a noua si a zecea chiar este varsta TERIBILISMULUI. este absolut normal pentru un pusti de 15 ani sa aiba o astfel de atitudine. eu am avut-o si nu mi-e rusine de asta. Daca tu nu ai suferit de teribilism inseamna ca probabil tu ai avut o educatie mai buna,si ai avut o gandire matura mai timpurie. Hai sa ii lasam pe astia mici,mai bine sa ne uitam la astia de o seama cu noi care inca o mai ard ca in clasa a noua.Aici e adevarata buba ,parerea mea. Nu e nimic rau in a fi imatur la un moment dat. E rau sa nu te maturizezi niciodata

  4. Cătălin said

    Copilul este influenţat de părinte înainte de orice anturaj. Dacă a avut o creştere logica va gândi în continuare logic şi oricât de teribilist ar fi măcar nu va face niciodată o prostie majoră, cause you taught him better.

  5. ramonelu said

    daca iti iese copilul asa il arunci si faci altul 🙂 That’s my plan.

  6. Andhra said

    well, cupcake… we people give birth to the generation gap. asa-i ca urasti babele care obisnuiesc sa inceapa unele fraze cu “tineretul din ziua de azi” ? ei bine, you sound like one of them. no offence. oameni superficiali au existat mereu si in toate categoriile. nu exista generatie fara putreziciuni din astea. pur si simplu. mama imi povestea de cand era ea in internat in liceu si avea colege care ieseau pe geam si se duceau sa se vada cu negri. la o prajitura, of course. eu am terminat liceul acum aproape 4 ani si am avut colege pitipoance, ahtiate dupa po-pula-ritatea pe care le-ar fi adus-o concursul de miss. exemple pot curge multe. aceasta judecare a celor mai tineri decat noi mi se pare o capcana ingrozitoare. pentru ca nici nu constientizezi ca pici in ea.
    am inceput acum aproape o luna un curs de engleza la lexis. and guess what, toti sunt niste pustani de 15-16 ani. am fost (recunosc) surprinsa sa vad cat de tari pot fi . cu 2-3 exceptii, mai toti sunt dezghetati, informati, capabili sa poarte o discutie logica, sa te combata. culti. cu pasiuni si proiecte. mi-am facut si o prietena printre ei. care in clasa a 9 a viseaza sa devina foto-jurnalist in zimbabwe. si care invata singura acasa istoria africii.
    in fine, am scris deja prea mult. dar m-a racait un pic ce ai scris :p inca o data, sper sa nu o iei ca pe un afront. you know i’ll love you till the end of time. so help us god 🙂

  7. mentosan said

    Dude, am generalizat eu cumva? Sunt perfect conştientă că nu există pădure fără uscături, tra la la, etc, aşa cum sunt conştientă că există super copii la 14-15 ani. Şi eu asta vreau să am mai încolo. Unul din super copiii ăia. 😀

    Stai liniştită că n-o iau ca pe un afront. 😛 I’ll love you till the end of time, so help us god, as well. 😛

    Ne vedem la Nouvelle! 😀

  8. Andhra said

    ;;) da da da. nouvelleeee

  9. Andr@ said

    Îți înțeleg foarte bine teama. Discutia pe care ai surprins-o tu nu e nici pe departe la fel de înspăimântătoare ca frânturile de conversație ce îți penetrează inevitabil timpanul, zilnic, în curtea căminului din Băneasa, adică acolo unde își contemplă reciproc lipsa de perspectivă mare parte din liceenii de la Henri Coandă.Nu de puține ori, când trec pe lângă grupurile lor închegate prin înjurăturile împărtășite, mă simt bătrână și demodată și mă întreb dacă eu chiar am fost un adolescent firesc sau nu.

  10. Dani said

    Daca ma gandesc bine la chestiile pe care le faceam si eu la 14-15 ani, cred ca exista un fetis al varstei. O chestie care tine bunul-simt si rationalitatea departe de capsorul vinovatilor.
    Dar am descoperit o chestie care m-a inveselit teribil si cred ca va avea un efect asemanator asupra ta. Bai, oamenii chiar se schimba. Exista destui oameni care la pubertate gandesc fix in stilul asta si la al doilea an de facultate se schimba brutal, aproape incredibil.
    Da, e destul de naspa pentru cei care au fost normali toata viata, dar e vorba de o asociere totusi. Adica, eu prefer sa fiu cel mai putin normal om din grupul meu cata vreme stiu ca sunt destul de normal pentru mine 🙂

  11. Dacă poţi să înduri doze mici de draci timp de 15-16 ani, atunci nu o să ţi se pară critică perioada aceea. Cu alte cuvinte, nu o să te ia dracu’ dacă ai răbdare să-l educi până îţi pleacă de-acasă (19 ani) – dacă îţi pleacă. Toată treaba e să faci de aşa natură, încât să nu îţi poarte pică dup-aia, cum c-ai fost radicală cu el.

  12. dreamsofakid said

    ei. eu am 15 ani. sunt boboaca.
    numai ca nu am participat la miss, nu ma machiez cu tone de fard, nu sunt pitzi.
    conteaza mult la ce liceu esti,anturajul. ma uit in jurul meu si nu pot sa imi dau seama cum de au reusit ai mei sa ma educe asa. mi-e frica pentru ca nu ma vad in stare sa fac din copilul meu macar ceea ce sunt eu.
    pana sa intru la liceu,anturajul era deplorabil.acum,e alt nivel.este cel mai bun liceu din orasul meu. stiu, sunt foarte modesta si stiu ca dupa punct se scrie cu litera mare.
    totusi, trebuie sa iasa in evidenta cu ceva, ca asa e varsta mai ales nowadays. recunosc ca imi place sa fiu admirata pt ceva, dar nu ma chinui prea mult pt asta, ci doar sunt eu.
    si fetele acelea,care vroiau sa “se puna bine cu aia de a doispea” ori erau la un liceu prost (nu vreau sa jignesc pe nimeni,dar anturajul e pe masura in acest caz) ori erau foooarte alintate. personal, evit persoanele de genul acesta, desi sunt de o seama cu mine.
    lucrurile au luat-o razna intr-un ritm alert, si chestia asta ma sperie.daca eu, boboaca ma infior de ce vad in clasele mai mici?nici nu aveam tupeu alta data sa ridic ochii la cei mari, iar acum, astia mici indraznesc sa faca niste lucruri..deplasate.
    ok, e tarziu si nu vreau sa deviez de la subiect. ideea era ca pestele se strica de la cap, iar parintii ar trebui sa fie mai atenti cu odraslele lor, pentru ca nu iesim asa…gata “stricati”.

  13. Nicole said

    partea cea mai proastă nu e că există fete de genul ăsta, dar că în fiecare an vârsta lor medie scade…

  14. D-ra Ralu said

    parafrazand, partea cea mai proastă nu e că există fete de genul ăsta, nici că vârsta lor scade, ci că nu le trece cu vârsta. de unde “plaja” de teribilism si infantilitate era, să zicem, 14-16, devine 10-fără număr.
    dar mă bucur că nu sunt singura cu genul ăsta de revolte. lumea nu se duce dracu’ de tot, it seems.

  15. bogdan said

    Ai mai primit cerere de ID (in casatorie nu cred :))) la sectiunea offtopic/comentarii/blog? :)) thanks.

  16. bogdan said

    Lasa,fata,ca acum ai licenta.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: